Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1960, Roma
Scris de [inFOamea]   
Miercuri, 23 Aprilie 2008 12:00
A XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Roma, Italia în perioada 25 august - 11 septembrie 1960. Roma a fost desemnat să organizeze Jocurile Olimpice în detrimentul oraşelor Budapesta, Bruxelles, Lausanne, Detroit, Mexico City şi Tokyo.

Oraşul Etern a reuşit o organizare exemplară. Probele de gimnastică au fost găzduite de bazinul lui Caracalla, luptele s-au desfăşurat în Basilica Maxentius, iar finişul maratonului a fost stabilit la arcul de triumf al lui Constantin din Colosseum. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Italiei, Giovanni Gronchi. Au participat 83 de ţări şi 5338 de sportivi (611 femei şi 4727 bărbaţi) care s-au întrecut în 150 de probe. Au căzut 73 de recorduri olimpice şi 31 mondiale.

Nici această ediţie nu a decurs fără evenimente negative. Ciclistul danez Knud Enemark-Jensen s-a prăbuşit în timpul cursei sub influenţa amfetaminelor şi mai târziu a murit la spital. A fost pentru a doua oară când un atlet a decedat într-o competiţie olimpică, după decesul portughezului Francisco Lazaro în timpul maratonului la Olimpiada din 1912, fiind însă prima victimă a dopajului. Coechipierul său, Jörgen Jörgensen, a ajuns la fel în spital din cauza supradozei de anfetamine, însă el a supravieţuit.

Eroii ediţiei
Reprezentativa feminină de gimnastică a URSS, ajutată de Larissa Latynina, a câştigat 15 din 16 medalii posibile. Echipa japoneză masculină de gimnastică a câştigat prima din cele cinci medalii de aur succesive.
 
Probele de atletism au fost cele mai spectaculoase. La femei, tânăra americancă de culoare, Wilma Rudolph a câştigat probele de 100 m, respectiv 200 m, însă la băieţi, germanul Hary şi italianul Berruti au reuşit să pună capăt dominaţiei americane.
 
Wilma Rudolph a câştigat probele de 100 m, respectiv 200 m
Wilma Rudolph (foto: olympics.org) 
 
Victoria unei şcolăriţe din Drezda a prevestit viitoarele succese RDG în bazinul de nataţie. Ingrid Krämer (17 ani) a câştigat ambele probe de sărituri.

Dar cea mai mare vedetă a acestei ediţii a fost Cassius Clay care a câştigat aurul la box, categoria grea. Este sportivul care va deveni icoana boxului profesionist "Muhammad Ali".
 
Interesant...
Atletul etiop Abebe Bikila a câştigat maratonul fugind desculţ. Bikila era garda personală a împăratului etiop Haile Selassie (detronat în 1974).
 
În echipajul ambarcaţiunii "Nirefs", câştigătoare la yachting, clasa Dragon îl regăsim pe prinţul Constantin al II-lea al Greciei, cel care va deveni ulterior ultimul monarh al Greciei (abdicat în 1973). Există legături de sânge între el şi familia regală a României. (Regele Mihai este fiul principesei Elena a Greciei, sora Regelui Paul (tatăl Regelui Constantinos, ultimul rege al Greciei).
 
La vârsta de 50 de ani, sabristul Aladar Gerevich a câştigat cea de-a şasea medalie de aur. Nu a putut egala desigur recordul suedezului Oscar Swahn, care la Anvers (1920) a câştigat medalia de argint la proba de tir, având vârsta de 72 de ani. Însă scrima, în special sabia, este un sport caracterizat de un dinamism incomparabil cu cel al tirului :-)
 
Sportivii români la Jocurile Olimpice de la Helsinki.
Iolanda Balaş, "La grande bionda", a devenit prima campioană olimpică a atletismului românesc. Atleta română rămâne în istoria atletismului pentru dominaţia clară a săriturii în înălţime feminine timp de un deceniu.
 
Iolanda Balaş,
(fotografia se află pe situl COSR.ro)
 
Alte două medalii de aur au fost cucerite de Dumitru Pârvulescu (lupte greco-romane) şi Ion Dumitrescu (tir, talere trap). Palmaresul delegaţiei române s-a mai îmbogăţit cu un argint (Ion Cernea - lupte greco-romane) şi 6 medalii de bronz (Lia Manoliu - aruncarea discului, Ion Monea - box, categoria mijlocie; Leon Rotman - kaiac-canoe, 1.000 m; Ion Ţăranu - lupte greco-romane; Maria Vicol - floretă, individual; echipa de gimnastică).
 
Clasamentul pe medalii:

Ţara Aur Argint Bronz
1. URSS 43
29
31
2. SUA34
21
16
3.
Italia
13
10
13
4.
Germania (ech. unită)
12
19
11
5.
Austalia
8
8
6
6.Turcia
7
2
0
7.
Ungaria
6
8
7
8.
Japonia
4
77
9.
Polonia
4
6
11
10.
Cehoslovacia
3
2
3
11.
România
3
1
6

 



Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.