Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1896, Atena
Scris de [inFOamea]   
Duminică, 06 Aprilie 2008 20:49

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat între 6 şi 15 aprilie 1896, la Atena. Evenimentele au fost deschise de regele George, chiar în Ziua Naţională a Greciei. Prima medalie "de aur" a fost câştigată de atletul american James Connolly.

Pentru dreptul de organizare al primei ediţii au concurat trei oraşe: Atena, Paris şi Budapesta. Capitala Greciei pare acum o idee firească în optica tradiţiei Olimpiadelor antice, însă situaţia deloc nu era atât de firească. Găzduirea Jocurilor, în Grecia a fost primită cu braţele deschise de public şi de membrii familiei regale. Guvernul însă nu se bucura de această şansă, fiind hotărât să renunţe la organizare. Jocurile Olimpice au fost salvate până la urmă de abdicarea guvernului şi donaţiile făcute de negustorul Georgios Averoff, care a oferit suma fabuloasă de un miliard de drahma pentru realizarea infrastructurii.

La prima ediţie au concurat 245 sportivi din 14 ţări (Grecia, Marea Britanie, Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Austro-Ungaria, Germania, Italia, Suedia, Franţa, Statele Unite, Australia, Chile şi Egipt), lupta dându-se pentru 43 de titluri. La ediţia inaugurală au fost prezente doar 9 discipline tradiţionale: atletică, haltere, lupte, tir, ciclism, gimnastică, tenis, înot, scrimă (43 de probe). Au mai fost propuse fotbalul şi cricketul, dar până la urmă nu au fost incluse în program. La canotaj s-a renunţat din cauza vântului puternic în ziua competiţiei, iar iahtingul a fost şters din programul iniţial, deoarece organizatorii au considerat că nu există ambarcaţiuni potrivite pentru această întrecere atât de importantă. România nu a participat la prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne.

James Brendan Bennet Connolly a devenit primul câştigător în istoria Jocurilor Olimpice de vară.James Brendan Bennet Connolly a devenit primul câştigător în istoria Jocurilor Olimpice de vară. S-a născut la Boston, la data de 28 octombrie 1868, într- o familie irlandeză. Avea 11 fraţi.

După terminarea liceului a devenit funcţionar al unei societăţi de asigurare, apoi a urmat stagiul militar în oraşul Savannah (Georgia), unde a făcut cunoştinţă cu sportul de performanţă (fotbal, ciclism, atletism).

În 1896 era studentul Universităţii Harvard, unde, aflând de Olimpiadă, a solicitat acordul rectorului pentru participare. William Bingham însă i-a spus că - fiind în anul întâi, şi nicidecum un prominent, nu poate fi vorba de participare. Să se prezinte pentru competiţiile de la anul, dacă evoluează mai bine, i-a propus rectorul.

Răspunsul lui Connolly a fost ferm: "Chiar azi voi părăsiHarvardul. Bună ziua!"

Selecţionata americană a pornit din New York spre Atena în data de 20 martie, în timpul călătoriei sportivii având la dispoziţie pentru antrenamente doar culoarele şi scările vasului. În Napoli, unde s-a oprit vaporul, Connoly a fost jefuit. Americanii au ajuns la Atena tocmai în ziua deschiderii oficiale, zi în care au fost programate între altele şi întrecerile la triplu salt. Connolly a câştigat această probă (cu rezultatul de 13,71 m), devenind primul medaliat. Argintul i-a revenit francezului Alexandre Tuffére (11,16 m).

Connolly a fost premiat cu o medalie de argint şi lauri (la această ediţie câştigătorii nu au fost premiaţi cu medalie de aur).

La Atena a mai obţinut un loc doi şi un loc trei, iar la ediţia următoare a mai prins un loc secund. A mai participat la două ediţii, în calitate de ziarist corespondent.

Eroul acestei ediţii însă a fost atletul Spiridon Louis, victorios în proba de maraton.Eroul naţional
Eroul acestei ediţii însă a fost atletul Spiridon Louis, victorios în proba de maraton. Această probă - inclusă în program la propunerea academicianului francez Michael Breel - era una specială pentru publicul grec. Proba a fost organizată în cinstea soldatului necunoscut, care, în 490 înaintea lui Hristos, a parcurs distanţa dintre Marathon şi Atena alergând, iar după ce a anunţat victoria din câmpul de luptă, a decedat din cauza oboselii. Fiind o probă tradiţională, acesta pornea cu un preambul deosebit. Georgios Averoff a oferit câştigătorului un cadou de excepţie: căsătoria cu fiică-sa, respectiv zestra de un milion de drahma. Oferta a fost supralicitată prin nenumărate donaţii ciudate: 100 de kg de dulciuri din partea unui fabricant de ciocolată, tunsură gratuită pe viaţă - oferta unui frizer -, vestimentaţie pe viaţă, bijuterii, o turmă de oi, o ciurdă de viţei, etc.

Înainte să cunoască gloria, Louis fusese poştaş şi cărăuş de apă pe străzile Atenei. Fiind un bun cunoscător al terenului, la pornirea din Maraton a lăsat în faţă concurenţa, alergând în ritmul lui propriu. Americanul, francezul şi australianul care s-au desprins la început, s-au văzut nevoiţi să renunţe mai târziu din cauza oboselii cauzate de ritmul neadecvat. Louis a făcut câteva pauze, consumând câte un pahar de vin (!!!) şi a ajuns la ţintă ca milionar - cu toate că nu putea să accepte oferta lui Averoff, fiind deja căsătorit...

Această probă atât de importantă pentru greci (care la momentul respectiv nu aveau încă nici o "medalie de aur"), nu le-a adus doar gloria, ci şi ruşinea. Compatriotul lui Spiridon Louis, Belokas a terminat distanţa pe locul trei, doar că s-a demonstrat că a trişat, folosindu-se pe anumite porţiuni de o căruţă. Să consemnăm deci prima descalificare din istoria Jocurilor Olimpice moderne!

Cealaltă probă tradiţională, aruncatul discului, a fost câştigat de un sportiv american, Garrett, care s-a înscris iniţial doar la o altă probă atletică, făcând cunoştinţă cu discul abia în dimineaţa competiţiei!

La fel de ciudat a fost rezultatul probelor de tenis: englezul John Boland a câştigat atât la individual (împotriva grecului Kasdaglis), cât şi la proba pe echipă (în compania unui neamţ). Iar dacă amintim că Boland a ajuns la Atena ca simplu turist, ne dăm seama că prima ediţie oferea incomparabil mai multe posibilităţi amatorilor, în comparaţie cu ediţiile următoare.

Un alt erou al acestei ediţii a fost înotătorul Alfred Hajos, care a câştigat într-o singură zi două "medalii de aur", la probele 100 m respectiv 100 de metri. La întrebarea "Unde ai învăţat atât de bine să înoţi?", delfinul maghiar (botezat de revista Akropolis) a dat răspunsul firesc regelui George: "În apă, Domnia Voastră!" Competiţiile probelor de înot au fost organizate în Golful Zea, între valuri de 4 metri, temperatura apei fiind de 12 grade celsius.

Un alt erou al acestei ediţii a fost înotătorul Alfred Hajos

Ce ştim despre Hajos? În afară de înot, a practicat şi fotbalul, fiind chiar selecţionat la un meci. Fotbalul însă nu a fost prezent la această ediţie. Hajos a fost arhitect de meserie, şi chiar un arhitect serios. El a proiectat Complexul de Nataţie de pe Insula Margareta (Budapesta), care a găzduit Campionatul European de Nataţie din 2005. Complexul astăzi îi poartă numele.

Ai sesizat probabil că toţi eroii acestei ediţii aparţin sexului mai puternic. Evident, căci femeile nu au fost acceptate în competiţie. O femeie, Stamata Revithi, a încercat să se înscrie în cursa de maraton, dar a fost refuzată pe baza regulamentului. În semn de protest, Revithi a alergat cei 42 de kilometri chiar a doua zi după ce Spiridon Louis a câştigat proba.

Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. SUA 11 7 2
2. Grecia 10 17 19
3. Germania 6 5 2
4. Franţa 5 4 2
5. Marea Britanie 2 3 2
6. Ungaria 2 1 3
7. Austria 2 1 2
8. Australia 2 0 0
9. Danemarca 1 2 3
10. Elveţia 1 2 0
11. Echipa mixtă 1 1 1

(finala probei de tenis)

(ceremoniile de înmânare a medaliilor)

(afişul evenimentului şi premiile)

(delegaţia americană părăseşte Atena)

foto: www.olympic.org

Atmosfera Jocurilor cât şi ospitalitatea grecilor a demonstrat clar vitalitatea ideii baronului francez Pierre de Coubertin, pornind cu succes seria lungă a Jocurilor Olimpice moderne.

 

Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.