Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1904, St. Louis
Scris de [inFOamea]   
Marţi, 08 Aprilie 2008 11:00
Jocurile Olimpice au părăsit leagănul, mutându-se pe continentul american. Nu a fost o decizie uşoară, având în vedere distanţa mare faţă de Europa şi greutăţiile legate de transport, însă CIO a dorit să aprecieze prin desemnarea gazdei rezultatele bune obţinute de sportivii americani la primele două ediţii, acordând dreptul de organizare oraşului Chicago. A revenit însă asupra deciziei originale, dăruind organizarea oraşului St. Louis, la intervenţia preşedintelui Theodor Roosevelt. Astfel Jocurile Olimpice au ajuns din nou în umbra Expoziţiei Mondiale, organizate de metropola care în acel an împlinea un secol de la intrarea Luisianei în Uniune. Americanii nu au învăţat nimic la Paris...

s-au desfăşurat întreceri separate pentru negri, pigmei, patagonezi, indieni americaniA III-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la St.Louis, SUA în perioada 1 iulie - 23 noiembrie 1904. Au participat 12 ţări şi 651 de sportivi (645 bărbaţi şi doar 6 femei) care s-au întrecut în 91 de probe din 17 sporturi. Doar 42 de probe au inclus sportivi din afara Statelor Unite, fiind practic vorba de o olimpiadă locală.

Sporturile prezente au fost: sărituri în apă, înot, polo pe apă, canotaj, tir cu arcul, atletism, box, ciclism, scrimă, fotbal, golf, gimnastică, lacrosse, roque, tenis, haltere, lupte. Baschetul a apărut pentru prima dată, având însă caracter demonstrativ.

În perioada 12-13 august, în cadrul "Zilelor antropologice" s-au desfăşurat întreceri separate pentru negri, pigmei, patagonezi, indieni americani.

A fost prima Olimpiadă, la care s-au decernat medalii de aur, argint şi bronz. Până atunci, sportivii clasaţi pe locul întâi au fost premiaţi cu medalie de argint.

Eroul ediţiei a fost gimnastul american George Eyser. El a cucerit la această ediţie şase (!) medalii, în ciuda faptului că avea un picior de lemn. Din cele şase medalii, trei erau de aur. În urma JO din St. Louis, Eyser a mai câştigat două competiţii majore, concurând pentru clubul Concordia: Concursul internaţional de la Frankfurt (1908), respectiv Concursul naţional din Cincinatti (1909).

Eyser şi-a pierdut piciorul stâng într-un accident, fiind călcat de un tren. Cine şi-ar fi gândit în acel moment, că participarea lui ar putea constitui precedent într-un dosar olimpic peste aproape 100 de ani? (În urma deciziei IAAF, atletul sud-african Oscar Pistorius nu va putea participa la JO din Beijing. IAAF a dat verdictul pe motiv că protezele din fibră de carbon ar aduce prejudicii concurenţilor. Avocatul lui Pistorius a ameninţat federaţia internaţională cu un proces - construind acuzaţia tocmai pe acel precedent din 1904.)

Atletismul aducea supremaţia gazdelor, SUA contabilizând 23 de victorii din totalul de 25. Mai mult, datorită cvartetului Ray Ewry - Archie Hahn - Jim Lightbody - Harry Hillman, în 20 de probe doar sportivi americani au putut urca pe podiul de premiere!

Evenimente inedite, ciudăţenii...
Maratonul a avut parte din nou de scandal. Competiţia s-a desfăşurat în condiţii extreme, 31 de sportivi concurând pe caniculă, în praful stârnit de trăsuri şi automobile. Concursul a fost câştigat de americanul Frederick Lorz, şi a fost premiat de Alice Roosevelt, fiica preşedintelui american. După premiere însă, atletul a povestit că o bună parte a traseului a parcurs la bordul unui autoturism. Organizatorii Jocurilor nu aveau simţul umorului. Atletul a fost descalificat şi exclus definitiv din viaţa sportivă. În urmă cu un an, a primit totuşi amnestie, în acel an câştigând Maratonul Boston.

Thomas Hicks - câştigătorul maratonuluiMedalia de aur la St. Louis i-a revenit britanicului Thomas Hicks, care a concurat pentru SUA. Succesul lui a fost umbrit de două detalii "nesemnificative". El a câştigat cu timpul de 3 ore 28 de minute şi 53 de secunde, acesta fiind recordul absolut negativ de până atunci. Mai mult, în timpul concursului Hicks consumase în repetate rânduri doze de sulfat de stricnină amestecat cu brandy, pentru a-şi îmbunătăţi performanţa sportivă. Acesta poate fi considerat primul caz de dopaj din istoria Jocurilor Olimpice, nefiind însă sancţionat.

Mult mai simpatic a fost concurentul situat pe locul patru, Felix Carvajal. Poştaşul cubanez nu s-a stresat: a inclus câteva pauze, s-a aşezat şi a servit masa. Spre ghinionul lui a consumat nişte fructe stricate, care au provocat ulterior anumite probleme specifice... La maraton au participat şi primii doi sportivi africani.

Dintre puţinele titluri europene se remarcă rezultatele lui Zoltan Halmay. Înotătorul maghiar a câştigat în total şapte medalii la trei ediţii consecutive, cele mai strălucite din acest palmares (2 medalii de aur) fiind obţinute tocmai la St. Louis. Pentru aceste două medalii a trebuit însă să intre de trei ori în apă. Pe distanţa de 50 yarzi, a terminat la diferenţă de fracţiune de secundă faţă de americanul Leary, iar la începutul secolului XX nu exista tehnică potrivită pentru departajare, finala fiind repetată. De această dată deja Halmay a câştigat clar.

Atletul canadian Etienne Desmarteau a participat la aruncarea ciocanului, câştigând această probă. Poliţist de meserie, Desmarteau a făcut deplasarea pe cont propriu, deoarece conducerea clubului său (Montreal Police Athletic Association) a refuzat orice sponsorizare. În urma succesului însă, compensarea eroului naţional era inevitabilă...

 

Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. SUA
79
83
80
2. Germania
4
4
5
3. Cuba
4
2
3
4.Canada
4
1
1
5. Ungaria
2
1
1
6. Marea Britanie
1
1
0
7. Echipă mixtă
1
1
0
8. Grecia
1
0
1
9. Elveţia
1
0
1
10. Austria
0
0
1

 

(afişul şi medalia)

foto: www.olympic.org

 


Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.