Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1908, Londra
Scris de [inFOamea]   
Marţi, 08 Aprilie 2008 15:00
Jocurile Olimpice s-au reîntors pe bătrânul continent. Pentru organizarea Jocurilor Olimpice au candidat trei oraşe europene (Roma, Milano, Berlin), competiţia fiind găzduită până la urmă de un al patrulea oraş: Londra. CIO a acordat iniţial dreptul de organizare Romei, însă erupţia vulcanului Vezuv din anul 1906 - prin pagubele de proporţii - a determinat guvernul italian să renunţe la găzduirea unui eveniment atât de important.
Cea de a patra ediţie avea încă un preambul interesant. Grecia a hotărât organizarea unei ediţii jubiliare, pentru a sărbători împlinirea a 10 ani de la reluarea Jocurilor Olimpice în 1896. Jocurile găzduite de Atena s-au bucurat de o popularitate deosebită, participând 884 sportivi din 20 de ţări (faţă de 12 ţări prezente la St. Louis), CIO însă nu a recunoscut rezultatele acestei competiţii, organizarea sa fiind în contradicţie cu spiritul şi regulamentele mişcării olimpice (ciclul olimpic de patru ani fiind moştenit de la jocurile din antichitate).

Grecii însă, prin competiţia neoficială, au introdus un nou element important, care a rămas specific Jocurilor Olimpice: defilarea delegaţiilor purtând steagurile naţiunilor pe care le reprezintă. Organizatorii britanici au preluat ideea, care a avut succes la fel de mare şi la Londra. Această ceremonie a condus şi la primele conflicte legate de această ediţie.

Olimpiada din Londra a fost inaugurat cu o slujbă cerebrată în Catedrala Sf. Paul, unde a fost rostită fraza care a devenit ulterior sloganul Jocurilor Olimpice: "prezenţa contează, nu victoria". (Se presupune că i-ar aparţine baronului Coubertin.) A urmat deschiderea oficială în noul stadion White City (cu o capacitate de 68.000 spectatori), marcat de conflictele amintite. Purtătorul drapelului american, Ralph Rose, a refuzat să prezinte steagul purtat pentru onor în faţa regelui Edward al VII-lea, afirmând că "drapelul american nu se închină în faţa regilor pământeşti". Mai târziu însă delegaţia finlandei a refuzat să defileze sub drapelul Rusiei (Marele Ducat al Finlandei era parte a Imperiului Rus, având autonomie în cadrul Imperiului). Mai mulţi sportivi irlandezi au renunţat la participare, refuzând să concureze sub drapel britanic.

Evenimentele ce au urmat după acest preludiu stângaci au demonstrat că britanicii s-au pregătit minuţios, organizarea fiind impecabilă. Au fost pregătite regulamente (pe hârtie) pentru fiecare sport, iar invitarea arbitrilor a cunoscut un singur criteriu: competenţa.

La această ediţie au luat parte 2008 sportivi din 22 de ţări (1971 bărbaţi, 37 de femei). Sporturile din program au fost: înot, iahting, sărituri în apă, bărci cu motor, polo pe apă, lupte, tir, tir cu arcul, atletism, box, gimnastică, ciclism, scrimă, patinaj artistic, fotbal, hochei pe iarbă, jeu de paume, lacrosse, polo, rackets, rugby, tenis, frânghie.

Eroii ediţiei

Britanicul Henry Taylor - supranumit de presa vremii "steaua întrecerilor" - a câştigat trei titluri la probe de înot. Ray Ewry a mai adăugat două medalii de aur la palmaresul lui, acesta fiind ultima ediţie la care a participat.
(Ray Ewry - stg, Henry Taylor - dr)
Interesant...
La proba de maraton, italianul Dorando Pietri a trecut primul linia de sosire dar după ce a fost ajutat pe ultimii metri. Intrând primul pe stadion, s-a văzut că este derutat şi epuizat, alergând într-o direcţie greşită. Doi oficiali benevoli l-au ajutat să treacă linia de sosire. Unul dintre voluntari a fost Sir Arthur Conan Doyle, renumitul scriitor, creatorul figurii detectivului Sherlock Holmes (stg. atletului). Americanul Johhny Hayes, situat pe locul doi a făcut contestaţie, fiind declarat campion olimpic. Delegaţia italiană a contesta, motivând că Pietri nu a solicitat ajutor din partea nimănui, contestaţia însă nu a fost acceptată. Cu toate acestea, Regina Alexandra a considerat că Pietri nu a fost direct responsabil pentru fraudă, consolându-l cu un premiu special.
foto: www.olympic.org

Finala probei atletice de 400 m a fost repetată din cauza unui incident. În semn de protest faţă de această decizie, atleţii americani s-au retras din competiţie, britanicul Halswelle alergând singur în finala repetată. Este singura finală cu un singur participant, în toată istoria Jocurilor Olimpice.

La Londra, proba de aruncare a discului s-a efectuat atât prin procedeul "elen", de pe loc, cât şi prin cel "modern", cu piruetă. Pentru prima dată s-a folosit prăjina de bambus.

Distanţa probei de maraton tot la această ediţie a fost modificată la 42,195 km, în împrejurimi nu tocmai obişnuite. Linia de start a fost mutată cu 195 m, pentru a permite familiei regale o bună perspectivă.

Suedezul Oscar Swahn, a câştigat proba de tir cu armă de vânătoare, devenind cel mai vârstnic campion olimpic din toate timpurile. El şi-a doborât recordul la Olimpiada de la Anvers, în 1920 (la vârsta de 72 de ani).

 

Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. Marea Britanie
56
51
38
2.SUA
23 12
12
3.
Suedia
8
6
11
4.
Franţa
5
5
9
5.
Germania
3
5
6
6.
Ungaria
3
4
2
7.
Canada
3
3
10
8.
Norvegia
2
3
3
9.
Italia2
2
0
10.
Belgia
1
5
2

 


 


Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.