Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1928, Amsterdam
Scris de [inFOamea]   
Joi, 10 Aprilie 2008 12:00
A IX-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a înscris în istoria Olimpiadelor sub egida armoniei şi păcii. Amsterdam a fost oraşul care a găzduit evenimentul, câştigând dreptul de organizare în faţa oraşului Los Angeles. A fost prima ediţie după război, la care a participat echipa Germaniei.
 
La această ediţie a fost aprinsă pentru prima dată flacăra olimpică. Torţa a fost aşezată pe acoperişul turnului proiectat de arhitectul Jan Wils. Ceremonia a fost deschisă de Prinţul Hendrik, soţul reginei Wilhelmina a Olandei. Delegaţiile au defilat sub drapelul naţional, în frunte cu delegaţia greacă. Prezentarea ţărilor a fost încheiată de ţara gazdă.
 
Au participat 46 de ţări şi 3014 de sportivi (290 femei şi 2724 bărbaţi) care s-au întrecut în 109 de probe din 14 sporturi. Pentru prima dată, femeile participau la atletism (100 m, 800 m, 4 X 100 m, săritura în înălţime şi aruncarea cu discul), la ediţia anterioară doar scrima, înotul, tirul cu arcul, golful, patinajul şi yachtingul erau deschise în faţa sexului frumos. Această decizie a atras critici aspre din partea baronului de Coubertin, dar şi capul Vaticanului, papa Pius IX şi-a ridicat cuvântul împotriva emancipării feminine. Rugbiul, tenisul şi tirul nu au fost incluse în programul acestei ediţii.
 
În ciuda unui bilanţ sub aşteptări al delegaţiei americane, un marele concern american Coca-Cola a descoperit potenţialul economic ridicat al Jocurilor Olimpice, devenind primul sponsor al delegaţiei americane.
 
femei la startul unei probe de atletism

Eroii ediţiei
Johny Weissmüller a mai câştigat două medalii de aur, la 100 m liber şi ştafeta 4x200 m. Erau formulate aşteptări serioase faţă de atletul finlandez Nurmi, care a reuşiz o serie de excepţie în anul 1925: la 55 de concursuri a stabilit 40 de recorduri mondiale, în doar 140 de zile. Eroul ediţiilor anterioare însă a cucerit "doar" un aur, pe distanţa de 10.000 m.

Uruguay şi-a reconfirmat statutul de mare putere pe scena fotbalului, recucerind titlul obţinut la Paris.  

Naţionala de hochei pe iarbă a Indiei, debutantă la Olimpiadă, a câştigat turneul fără a primi un gol. A fost primul dintr-o serie de şase titluri olimpice consecutive. 

Tot la această ediţie s-a consemnat renaşterea şcolii maghiare de scrimă. Echipa masculină de sabie a cucerit medalia de aur, acest succes fiind repetat la următoarele 6 ediţii.


proba de sabie pe echipă (Ungaria-Italia)

("Şcoala ungară de sabie se înfiinţează la începutul secolului XIX. Ungurii îşi crează un stil propriu. Selecţionează elemente din scrima italiană de sabie şi introduc naturaleţea şi libertatea mişcărilor. Însuşindu-şi ceea ce a fost bun în celelalte şcoli de scrimă şi eliminând conservatorismul, ungurii au adus un suflu nou." - apreciază situl Federaţiei Române de Scrimă. Naturaleţea şi libertatea mişcărilor au contribuit şi în cazul succeselor de pentatlon modern şi atelaj, fiind specific unguresc. Mai există însă un factor important. Căutând în biografiile campionilor maghiari, vom găsi un element comun - cel puţin până la a doua conflagraţie mondială: aproape fără excepţie au fost ofiţeri activi al armatei, ori s-au antrenat într-un club militar... În rândul scrimerilor italieni şi austrieci vom găsi iarăşi mulţi ofiţeri.)

Interesant...
Australianul Henry Pearce era în fruntea seriei sale în sferturile probelor de vâsle, când a observat în faţă o familie de raţe sălbatice, care tocmai traversau lacul. S-a oprit, acordându-le prioritate, apoi a câştigat seria. Finala probei a câştigat la o diferenţă de 9.8 secunde.
 
Henry Pearce

Pearce a sperat ca această victorie să-i permită participarea la Diamond Sculls de la Henley, însă el a fost refuzat din cauza meseriei sale de tapiţer. Întors la Sydney, a devenit şomer, când fabricantul canadian de whisky, Lord Dewar i-a oferit un post de căpitan pe un vas de-al lui. Din această poziţie Pearce putea în sfârşit ataca competiţia Diamond Sculls, pe care a câştigat detaşat.

Sportivii români la Amsterdam
La Amsterdam au participat scrimerii şi atleţii români. Dintre scrimeri s-a remarcat Mihai Savu, care a ajuns până în semifinale. Atleţii au fost eliminaţi în serii şi calificări.
Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. USA
22
18
16
2.Germania
10
7
14
3.
Finlanda
8
8
9
4.
Suedia
7
6
12
5.
Italia
7
5
7
6.
Elveţia
7
4
4
7.
Franţa
6
10
5
8.
Olanda
6
9
4
9.
Ungaria
4
5
0
10.
Canada
4
4
7

 


 


Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.