Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1932, Los Angeles
Scris de [inFOamea]   
Joi, 10 Aprilie 2008 22:00
Următoarele două ediţii ale Jocurilor Olimpice au fost găzduite de două continente, excelând prin cele mai bune, şi cele mai spectaculoase organizări din perioada interbelică. Prima dintre ele, a X-a ediţie s-a desfăşurat la Los Angeles, California, Statele Unite în perioada 30 iulie - 14 august 1932. Nici un alt oraş n-a mai candidat pentru a fi gazda acestor Jocuri Olimpice.

Statele Unite s-a oferit pentru organizarea ediţiilor actuale ale Jocurilor Olimpice (ediţia de iarnă a fost găzduită de Lake Placid, tot în anul 1932!) chiar în condiţiile crizei economice declanşate în 1929. Americanii au s-au pregătit printr-o campanie publicitară de proporţii, care a avut efect serios în ţara marketingului. La festivitatea de dedschidere publicul a umplut Stadionul Coliseum. Acesta în ciuda faptului că Stadionul Olimpic Memorial Coliseum construit în 1920 a fost supraetajat, capacitatea fiind mărită la 105.000 de locuri. În paralel, Stadionul de fotbal de la Pasadena a fost transformat în velodrom cu o capacitate de 85.000 de locuri. Pentru găzduirea întrecerilor de nataţie s-a amenajat un mare bazin de înot dotat cu tribune, iar pentru competiţiile de scrimă o arenă specială. Din gama noutăţilor cu caracter tehnic trebuie să amintim cronometrul la 1/100 secunde fotografiei de sosire care a devenit frecventă la Los Angeles.

Conceptul Satului Olimpic tot la această ediţie a căpătat forma finală. Acesta s-a construit în apropierea Oceanului Pacific, pe un teren imens. 800 de căsuţe din lemn - cu o capacitate suficientă pentru găzduirea sportivilor. Sportivii au fost vizitaţi în satul olimpic de către vedete de la Hollywood, printre care Clark Gable şi Gary Cooper. Atmosfera incredibilă a avut contribuţie serioasă la succesul ediţiei. (Femeile au fost cazate într-un hotel de lux, taxa fiind 2 dolari pe noapte.)


atmosfera în satul olimpic 

Astfel, Los Angelesl oferea participanţilor premisele cele mai bune pentru a obţine performanţe de de excepţie. Aşteptările au fost confirmate: 20 de recorduri mondiale şi 32 olimpice.

Numărul mare de recorduri a fost realizat de mai puţini participanţi decât la jocurile din 1928. Determinat de distanţă şi costuri, au participat 37 de ţări şi 1332 de sportivi (126 femei şi 1206 bărbaţi) care s-au întrecut în 117 de probe din 14 sporturi. Numărul concurenţilor pentru fiecare ţară în probele individuale a fost limitat la 3.

Ceremonia de decernare a premilor a fost modificată: s-a folosit pentru prima oară podiumul de premiere, prin ridicarea drapelelor pe fondul imnului naţional. Această ceremonie avea loc după desfăşurarea probei sportive, nu la ceremonia de închidere.

Pe lângă numărul redus al participanţilor, ediţia a mai avut parte de câteva evenimente neplăcute. În timpul intonării imnului german, sportivii francezi şi polonezi au stat jos în mod ostentativ.

Eroul ediţiilor anterioare, deţinătorul a 9 medalii de aur, atletul finlandez Paavo Nurmi, a aflat la faţa locului, că Federaţia Internaţională de Atletism a dictat suspendarea lui pe viaţă ca sportiv amator. Decizia a fost motivată prin retribuirea sportivului la diferite competiţii, sumele încasate fiind practic necesare pentru a-şi finanţa participarea la Olimpiadă. Nurmi s-a retras din viaţa sportivă, însă nu a fost uitat: este singurul campion olimpic care a putut fi prezent la inaugurarea statuii sale!

Eroii ediţiei
Înotătoarea americană Helen Madison a câştigattrei medalii de aur, doborând trei recorduri mondiale, la 100 m şi 400 m liber şi în componenţa ştafetei 4x100 m.

Atletul american de culoare Thomas Edward Tolan a câştigat 2 medalii de aur, la 100 m şi 200 m.

Mildred Didrikson a câştigat 3 probe atletice (aruncarea suliţei, 80 m garduri, săritura în înălţime), cucerind însă doar două titluri: din cauza stilului incorect (aterizare cu capul), i s-a retras medalia de aur obţinută la săritură.

 
Mildred Didrikson - aruncarea suliţei 

La gimnastică s-au remarcat 2 sportivi. Italianul Romero Neri a câştigat 3 medalii de aur, iar ungurul Istvan Pelle a reuşit 2 medalii de aur şi 2 de argint. 

Interesant...
Poloneza Stanisława Walasiewicz a câştigat medalia de aur la 100 metri feminin. La următoarea ediţie a cucerit argintul la această probă. După moartea sa în 1980, s-a descoperit că era hermafrodită şi n-ar fi trebuit să participe.
 
Ungurul Antal Barat-Lemberkovits a fost ghinionistul ediţiei. La finala probei de tir, în ultima probă a realizat un "10", cu care era campion olimpic... dacă găurea propria ţintă. El însă a greşit ţinta, punctând pentru un adversar. S-a clasat pe locul 18.
 
Proba de box la categoria grea a fost câştigată de pugilistul argentinian Lowell, el fiind urmărit de poliţie în Argentina.
 
Sportivii români au lipsit de la Los Angeles.
 
sportivii sosesc în oraşul ingerilor
 
Clasamentul pe medalii:

Ţara Aur Argint Bronz
1. SUA
41
32
30
2.Italia
12
12
12
3.
Franţa
10
5
4
4.
Suedia
9
5
9
5.
Japonia
7
7
4
6.
Ungaria
6
4
5
7.
Finlanda
5
8
12
8.
Marea Britanie
4
7
5
9.
Germania
3
12
5
10.
Australia
3
11

 


 


Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.