Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1936, Berlin
Scris de [inFOamea]   
Vineri, 11 Aprilie 2008 16:00
Capitala germană a obţinut o nouă şansă pentru a găzdui o ediţie a Jocurilor Olimpice, prima şansă fiind irosită în 1916. Pentru organizare a mai candidat Barcelona. Pentru prima dată această decizie a provocat proteste politice, CIO încercând să "recupereze" dreptul de organizare, însă Hitler a reuşit să convingă, garantând calitatea Olimpiadei prin jurământ şi mulţi-mulţi bani.

S-a construit un stadion - "Olympiastadion" cu o capacitate de 110.000 de locuri -, un bazin de înot cu o tribună cu 20 000 de locuri, iar întrecerile de gimnastică urmau să se desfăşoare sub cerul liber, pe un fel de scenă deschisă, bine amenajată. Mai exista un teren olimpic imens, pus suplimentar la dispoziţia sportivilor.

Aceste investiţii aveau un scop bine definit: Naţional-socialiştii germani au vrut să demonstreze lumii potenţialul Germaniei. Au reuşit. Ceremonia Jocurilor Olimpice a fost deschisă de Adolf Hitler. Pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice, flacăra olimpică a sosit din Grecia, ştafeta numărând de 3075 alergători. Flacăra a fost aprinsă cu ocazia ceremoniei de deschidere, după care a ars pe toată perioada Jocurilor (1 - 16 august).

Ceremonia Jocurilor Olimpice a fost deschisă de Adolf Hitler
Hitler soseşte la ceremonia de deschidere

Flacăra olimpică a sosit din Grecia, ştafeta numărând 3075 alergători.
Flacăra olimpică soseşte din Grecia

Flacăra a fost aprinsă cu ocazia ceremoniei de deschidere, după care a ars pe toată perioada Jocurilor

Au participat 49 de ţări şi 3963 de sportivi (331 femei şi 3632 bărbaţi) care s-au întrecut în 129 de probe din 19 sporturi. Doar două ţări europene au lipsit: sportivii spanioli au plecat acasă înaintea începerii competiţiilor, din cauza războiului civil, iar URSS nu a fost invitat de Hitler.

Berlin a excelat şi prin mediatizarea evenimentelor. Zilnic apărea o gazetă olimpică, dar localnicii au avut parte şi de primele transmisiuni directe, fiind instalate 25 de "camere cu televizoare" pentru cei care nu puteau urmări evenimentele de la faţa locului.

Eroii ediţiei
Sportivii germani au cucerit 89 de medalii (33-26-30), fiecare aur fiind salutat de publicul fanatizat, ridicat în picioare, cu braţele ridicate, strigând "Sieg Heil!"

Însă erou principal a devenit un sportiv de culoare, atletul american în vârstă de 26 de ani, Jesse Owens. Owens a câştigat 4 medalii de aur (100 m, 200 m, ştafeta 4x100 m, săritura în lungime). Führer-ul însă nu i-a întins mâna, datorită doctrinei rasiale. În afară de culoarea pielii, Owens a mai avut o vină: s-a împrietenit cu concurentul german Luz Long. Jesse Owens mai deţine un record spectaculos: la campionatul american din 1935 a doborât 4 recorduri mondiale în doar 46 minute!

Eroul principal: atletul american Jesse Owens
(fotografii: Olympic Museum Collections)

Înotătoarea olandeză Hendrika Mastenbroek a câştigat 3 titluri (100 m liber, 400 m liner, 4x100 ştafetă).

Echipa maghiară de polo pe apă şi-a apărat titlul, demonstrându-şi statutul de mare putere pe scena acestui sport.

Interesant...
Proba de maraton a beneficiat de repere kilometrice, care permiteau permanent concurenţilor să-şi dozeze efortul.
 
Înotătoarea olandeză Nida Senff a câştigat proba de 100 m spate, în ciuda ratării unei întoarceri. După întoarcerea neregulamentară a parcurs cca 5 metri, când a observat arbitrul cu steagul ridicat. Sportiva s-a întors, a efectuat o întoarcere corectă, după ce a câştigat proba.
 
Sportivul maghiar Oliver Halassy a câştigat cea de-a treia medalie, fiind componenta echipei de polo pe apă. El a jucat în toate meciurile susţinute de echipa sa, cu toate că avea piciorul stâng amputat la nivelul gleznei, datorită unui accident de tramvai suferit în copilărie.

Sportivii români la Berlin
România a participat la Berlin cu 71 de sportivi, la 8 sporturi. Călăreţul lugojan Henri Rang - cu calul Delfis - a câştigat prima medalie de argint pentru România. La startul întrecerilor ecvestre de sărituri peste obstacole s-au aflat 54 de concurenţi din 18 ţări.
 
Henri Rang (foto: pe serverul gov-sport.ro)


Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. Germania
33
26
30
2.SUA
24
20
12
3.
Ungaria
10
1
5
4.
Italia
8
9
5
5-6.
Finlanda
7
6
6
 Franţa
7
6
6
7.
Suedia
6
5
9
8.
Japonia
6
4
8
9.
Olanda6
4
7
10.
Marea Britanie
4
7
3

 


 


Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.