Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1948, Londra
Scris de [inFOamea]   
Miercuri, 16 Aprilie 2008 16:00
Jocurile Olimpice de la Tokio (1940) şi de la Londra (1944), nu s-au putut desfăşura din cauza celui de-al doilea război mondial. Numerotarea ediţiilor a continuat cu a XIV-a ediţie, găzduită de Londra, în perioada 29 iulie - 14 august 1948. Considerate răspunzătoare pentru declanşarea celui de-al doilea război mondial, Germaniei şi Japoniei li s-a refuzat participarea. În cuvântarea sa, rostită la ceremonia de deschidere, filosoful britanic Gilbert Murray a atacat această decizie, arătând că "în antichitate pe timpul Jocurilor nu exista război sau duşmănie, sportivii spartani putând deveni campioni..." Din tabăra opusă a lipsit URSS, considerând că este o competiţie "burgheză". România s-a aflat şi ea printre ţările care n-au fost prezente, motivul invocat de autorităţi fiind starea dezastruoasă a economiei naţionale, secătuită de război.

Flacăra olimpică purtată de John Mark a fost întâmpinată cu ovaţieDupă o pauză de 12 ani cauzată de cel de-al Doilea Război Mondial, au fost primele Jocuri Olimpice de vară care au avut loc de la Olimpiada din 1936 de la Berlin. Ceremonia a fost deschisă de regele George al VI-lea al Marii Britanii, pe Stadionul Wembley. Au participat 59 de ţări şi 4104 de sportivi (390 femei şi 3714 bărbaţi) care s-au întrecut în 136 de probe din 17 sporturi.

Şanse pentru apărarea unor titlului olimpice era foarte redusă. În urma evenimentelor de război nu au suferit doar economiile naţionale. Foarte mulţi campioni au şi-au pierdut viaţa pe câmpul de luptă ori în diferite lagăre. O asemenea tragedie a inspirat filmul artistic Sunshine. Chiar dacă acesta nu are valoare documentară, imaginile puternice care urmăresc moartea unui fost campion olimpic, sunt de-a dreptul şocante.

România nu era singura ţară secătuită de război. Ţara gazdă a avut parte de distrugeri serioase, urmele acestora fiind încă vizibile peste tot. În aceste condiţii, sloganul Ediţiei a fost modestia. S-a renunţat la idea satului olimpic, sportivii fiind cazaţi în cămine studenţeşti şi tabere militare. Alimentele erau raţionalizate, chiar dacă sportivii aveau porţii mărite. La solicitarea britanicilor, mai multe delegaţii au venit cu mâncarea de acasă.

Însă flacăra olimpică - purtată de John Mark, un student la Universitatea Cambridge - a fost întâmpinată cu ovaţie de cei 84.000 de spectatori: acesta simboliza vitalitatea spiritului olimpic.

Eroii ediţiei
O nouă generaţie de atleţi şi-a făcut apariţia la Londra. Starul de necontestat al olimpiadei a fost , supranumită "gospodina zburătoare" (era mama a doi copii). Olandeza a câştigat 4 medalii de aur la cursele de 100m, 200m, 80m garduri şi cu ştafeta la 4 x 100 m plat. Ea n-a putut participa la probele de săritură în înălţime şi lungime, deşi în ambele deţinea recordul mondial. Oricum, ea a egalat recordul lui Jesse Owens, care a câştigat - la fel - 4 medalii de aur. Fiind vorba de o femeie, recordul e şi mai preţios!
 
atleta olandeză Fanny Blankers-Koen -
 "Gospodina zburătoare" (dr.)
 
Gimnasta finlandeză Veikko Huhtanen a câştigat 3 medalii de aur, unul de argint şi unul de bronz.
La această ediţie a mai răsărit o stea strălucitoare. Este vorba de atletul cehoslovac Emil Zatopek, botezat "locomotiva cehă", care a obţinut victoria în proba de 10 000 m. A fost doar începutul unei cariere deosebite.
 
La această fază
La această fază "locomotiva cehă" încă conducea la 5000 m (foto: Olympic.org)
 
Interesant...
Americanul Bob Mathias a a cucerit medalia de aur la probele de decatlon. El avea doar 17 ani.
 
Jucătorii cluburilor profesioniste nu au putut participa la turneul de fotbal.
 
La proba de dresaj, din cadrul competiţiei de echitaţie, doar ofiţeri aveau dreptul să participe. Pentru a îndeplini această condiţie, suedezul Gehnäll Person a fost înaintat la gradul militar de locotenent. Gradul militar însă nu i-a adus lauri...
 
La Londra s-au organizat pentru ultima dată concursuri artistice.

Existau totuşi doi campioni, care au reuşit să-şi apere titlurile după 12 ani: cehoslovacul Jan Brzak (canotaj) şi unguroaica Ilona Elek (scrimă).
 
Sportivii români nu au participat la Jocurile Olimpice de la Londra.




Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. SUA
38
27
19
2.Suedia
16
11
17
3.
Franţa
10
6
13
4.
Ungaria
10
5
12
5-6.
Italia
8
11
8
 Finlanda
8
7
5
7.
Turcia
6
4
2
8.
Cehoslovacia
6
2
3
9.
Elveţia
5
10
5
10.
Danemarca5
7
8

 


 


Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.