Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1952, Helsinki
Scris de [inFOamea]   
Marţi, 22 Aprilie 2008 01:00
A XV-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Helsinki, Finlanda în perioada 19 iulie - 3 august 1952. Helsinki a fost desemnat să organizeze Jocurile Olimpice în detrimentul oraşelor Amsterdam, Atena, Lausanne, Stockholm, Chicago, Detroit, Los Angeles şi Philadelphia. Organizarea spectaculoasă şi derularea evenimentelor au demonstrat că lumea întreagă şi-a vindecat rănile cauzate de conflagraţia mondială.

Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Finlandei, Juho Kusti Paasikivi, în faţa celor 70.000 de spectatori. Stadionul a "explodat" în momentul intrării flăcării olimpice. Cel care a purtat flacăra, era legenda finlandeză, atletul Paavo Nurmi, multiplu campion olimpic (9 medalii de aur, 3 de argint). Nurmi a aprins focul în candelabrul situat pe marginea pistei de alergare. A urmat apoi eroul ediţiei organizate de Stockholm (1912), Hannes Kolehmainen (3 titluri la atletism: 5000 m, 8000 m, 10.000 m), care a urcat cu flacăra în turnul Järvinen. Turnul avea o înălţime de 72,71 m, în cinstea probei de aruncarea suliţei, câştigate în 1932 cu rezultatul de 72,71 m, de Matti Järvinen. La încheierea ceremoniei, sute de porumbei s-au ridicat deasupra stadionului, vestind pacea şi Jocurile Olimpice.

Helsinki, Stadionul cu turnul Järvinen
Helsinki, Stadionul cu turnul Järvinen

Au participat 69 de ţări şi 4955 de sportivi (519 femei şi 4436 bărbaţi) care s-au întrecut în 149 de probe din 17 sporturi. România a reluat şirul participării la Jocurile Olimpice, trimiţând o delegaţie numeroasă, numerând 83 de sportivi.

Eroii ediţiei
O familie, 2 medalii de aur într-o singură zi. Atletul cehoslovac Emil Zatopek, botezat "locomotiva cehă", a obţinut trei victorii spectaculoase, fiind singurul sportiv din istoria Jocurilor Olimpice, care a câştigat probele de 5000 m, 10000 m, respectiv maratonul, la o singură ediţie. Dana Zatopkova a câştigat proba la aruncarea suliţei, într-o zi cu succesul soţului său la proba de 5000 m, în data de 24 iulie. Nu este singura coincidenţă în viaţa celebrei familii: cei doi soţi s-au născut în data de 19 septembrie 1922.
 
Eroii ediţiei: Emil Zatopek şi Dana Zatopkova
Eroii ediţiei: Emil Zatopek şi Dana Zatopkova
 
Senzaţia ediţiei a fost furnizată de către delegaţia sovietică, care a participat pentru prima dată la Jocurile Olimpice. Sportivii sovietici au cucerit 71 de medalii (22 aur, 30 argint, 19 bronz), situându-se pe locul doi în clasamentul naţiunilor.

Interesant...
Atletul cehoslovac Emil Zatopec nu a făcut parte din delegaţia cehoslovacă care a făcut deplasarea la Helsinki. Din motive politice, era să rateze Olimpiada. Zatopec i-a luat apărarea atletului Stanislav Jungwirth, care era exclus din delegaţia cehoslovacă din cauza păcatelor (de natură politică) tatălui său. Delegaţia a plecat fără cei doi sportivi. Până la urmă însă, conducerea cehoslovacă a revenit asupra deciziei, permiţând plecarea celor doi sportivi.
 
Primul campion olimpic român, Iosif Sârbu, după victoria de la Helsinki a fost nevoit să schimbe arma şi poziţia de tragere, în urma unei afecţiuni la ochiul drept. La Olimpiada de la Melbourne, în 1956, el se va situa totuşi pe locul 5.
 
Sportivii români la Jocurile Olimpice de la Helsinki.
Succesele delegaţiei României au fost furnizate la probele de tir, box şi atletism. La tir, proba de armă liberă calibru redus, 40 de focuri, poziţia culcat, doi concurenţi, au realizat performanţa maximă (400 de puncte), românul Iosif Sârbu şi sovieticul Boris Andreev. Sârbu a devenit campion în urma numărării "muştelor" (33 Sârbu, 28 Andreev), aducând României prima medalie de aur la Jocurile Olimpice.

Gheorghe Lichiardopol, după susţinerea unui baraj la pistol viteză, a cucerit medalia de bronz.

Pugiliştii români au cucerit doă medalii, prin Vasile Tiţă (argint la categoria mijlocie) şi Gheorghe Fiat (bronz la categoria semiuşoară), cu toate că delegaţia a avut parte de o serie de accidentări. Gheorghe Fiat a fost accidentat în primul meci, iar Nicolae Linca, cu arcada spartă, s-a retras din semifinala cu americanul Floyd Patterson.

Lia Manoliu s-a clasat pe locul VI (disc) la prima sa participare la Jocurile Olimpice. Tot pe locul VI s-a clasat şi Ion Soter (săritură la înălţime), fiind primul săritor român care a depăşit nivelul de 2 metri. La Helsinki, România a reuşit primele succese remarcabile, clasându-se pe locul 23 în rândul celor 69 de naţiuni participante.



Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. SUA
40
19
17
2. URSS
22
30
19
3.
Ungaria16
10
16
4.
Suedia
12
13
10
5.
Italia
8
9
4
6. Cehoslovacia
7
3
3
7.
Franţa
6
6
6
8.
Finlanda
6
3
13
9.
Australia
6
2
3
10.
Norvegia
3
2
0

 


 


Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.