Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1976, Montreal
Scris de [inFOamea]   
Luni, 19 Mai 2008 12:00
Atacul terorist asupra Jocurilor Olimpice de vară de la München a "îmbogăţit" spiritul olimpic cu un termen nou: "Siguranţa Jocurilor mai presus de toate". A XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Montreal, Quebec, Canada în perioada 17 iulie - 1 august 1976. Montreal a obţinut dreptul de a organiza aceste jocuri olimpice în mai 1970 în detrimentul oraşelor: Moscova şi Los Angeles, care au devenit oraşe gazdă ale jocurilor olimpice în 1980 respectiv 1984. Ceremonia a fost deschisă de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Ediţia a adus cel mai mare eşec financiar din istoria Jocurilor Olimpice Moderne.

Au participat 92 de ţări şi 6.084 de sportivi (1.260 femei şi 4.824 bărbaţi). Canada, ţara gazdă a obţint numai cinci medalii de argint şi şase medalii de bronz. A fost pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice când ţara gazdă nu obţine nici o medalie de aur.

La încheierea termenului de înscriere, 119 de ţări au semnalat doleanţa de participare. Ediţia a fost inaugurată totuşi în prezenţa a 94 de ţări, iar până la festivitatea de închidere numărul ţărilor participante s-a diminuat la 84. Am avut parte de primul BOICOT OLIMPIC - la propriu. Două ţări (China şi Taiwan) nu au fost acceptate din cauza divergenţelor politice. Din cauza participării Noii Zelande (care a spart boicotul sportiv împotriva Africii de Sud), alte 28 de ţări africane prezente la deschidere, au părăsit competiţia.

Specialiştii canadieni în domeniul financiar se ruşinează şi astăzi, venind vorba de JO din 1976. La încheierea ediţiei, organizatorii au avut parte de un deficit de 1 miliard de dolari. Pentru plata datoriilor, localnicii "s-au bucurat", timp de 20 de ani de un impozit special intitulat "JO 1976"!

În spatele eşecului se găsesc investiţii împotriva logicii. Construcţiile Stadionului Olimpic (300 de milioane), Bazinului Olimpic (70 de milioane), Velodrom (50 de milioane) necesitau fonduri incredibile. Gafe financiare existau însă şi în cazul semnării unor contracte de închiriere (3 macarale în valoare de 1 milion, aparate walkie-talkie în valoare de 1,5 milioane). Calcule ulterioare (!) au demonstrat că achiziţionarea acestor bunuri costa mai puţin decât chiria!!!

Stadionului Olimpic  construit din 300 de milioane

Imaginea ediţiei a suferit şi în urma evenimentelor "sportive". Au fost Jocurile care au introdus cu adevărat în conştiinţă noţiunea de dopaj. "Eroii" proveneau în mare parte din tabăra comunistă, care încerca sub orice preţ să-şi demonstreze supremaţia. Au fost prinşi trei halterofili: polonezul Zbigniew Kaczmarek (medalie de aur la categorie uşoară), bulgarii Blagoev (argint) şi Hristov (aur). Senzaţia însă a fost furnizată de sportivul sovietic Boris Onishchenko (Onişenko), Campion Olimpic la individual şi pe echipă la pentatlon modern, în 1972. Înaintea probei de scrimă pe echipă, căpitanul echipei britanice a semnalat comisiei de contestaţii, că arma lui Onishchenko transmite semnale de "touch", în lipsa unui contact real (fizic). Arma a fost confiscată şi verificată. Spada modernă semnalează "touch"-ul, cu ajutorul unui dispozitiv electric sensibil la apăsarea vârfului cu o forţă echivalentă cu greutatea de 750 de grame - prin închiderea inui circuit electric. Arma lui Onishchenko era modificată, fiind montat un întrerupător, cu ajutorul căruia sportivul putea scurtcircuita manual acest circuit. Descoperirea însemna pentru Onishchenko şi echipa URSS sfârşitul JO.
 
Existau şi alte suspiciuni. 10 probe individuale de înot dintr-un total de 11 au fost câştigate de sportivele din RDG. 8 medalii de aur din cele 10 s-au născut prin record mondial. Kornelia Ender a câştigat 4 medalii de aur. Folosirea steroizilor anabolici nu a fost dovetită atunci. Azi însă ştim, că suspiciunea a fost fondată!

Eroii ediţiei
Italianul Klaus Di Biasi a câştigat aurul la cea de-a treia ediţie, la proba de sărituri în apă. Viktor Saneyev a reuşit un record similar la triplu salt.

Eroii atletismului au fost finlandezul Lasse Viren (aur la 5.000 m şi 10.000 m), cubanezul Alberto Juantorena (400 şi 800 de metri) respectiv rusoaica Tatjana Kazankina (800 şi 1.500 m pentru URSS).

Edwin Moses era student la Morehouse College, instituţie care nu avea nici măcar pistă pentru antrenament. La prima sa competiţie internaţională, la JO de la Montreal, Moses a câştigat proba de 400 m obstacole cu cel mai mare avans din istoria probei: 8 metri.

Gimnastica a adus alte rezultate de excepţie. Andrianov a câştigat 7 medalii pentru URSS (4 aur, 2 argint, 1 bronz).

Cu toate că nu a egalat acest rezultat numeric, revelaţia acestei ediţii a fost gimnasta româncă Nadia Comăneci.

Revelaţia acestei ediţii a fost gimnasta româncă Nadia Comăneci


Interesant...
La Montreal s-au născut 32 de recorduri mondiale. Gimnastul japonez Shun Fujimoto şi-a fracturat piciorul în timpul exerciţiului la sol. Echipa Japoniei fiind în luptă pentru medalia de aur, în faţa selecţionatei URSS, Fujimoto a dezminţit accidentarea. Degeaba, accidentarea nu-i permitea să continue lupta.
 
Clarence Hill a cucerit o medalie de bronz la box (categoria super-grea) pentru statul Bermuda, făcând ca Bermuda să devină ţara cu cea mai mică populaţie (53,500 locuitori) care a câştigat medalie la JO de vară.
 
3 boxeri americani, viitori campioni mondiali profesionişti au cucerit titluri la Montreal: Leon Spinks (semigrea), Michael Spinks (mijlocie) şi "Sugar" Ray Leonard.

Sportivii români la Jocurile Olimpice de la Montreal.
Cu cele 27 de medalii cucerite, dintre care 4 de aur, şi cu cele 177,5 puncte obţinute, România se clasează, pentru prima oară, printre primele 10 naţiuni ale lumii, ocupând locul al 5-lea în clasamentul pe total medalii, locul al 6-lea după numărul de puncte şi locul al 9-lea după numărul medaliilor de aur. Este cea mai bună evoluţie din istoria participării sportivilor români la întrecerile olimpice. Delegaţia olimpică a României a cuprins 166 de sportivi (59 femei şi 107 bărbaţi), participând la 11 sporturi.

Nadia Comăneci, gimnasta de 15 ani, a obţinut şapte note de 10, pentru prima dată în istoria gimnasticii mondiale când nota 10 a fost acordată unui gimnast. Din cele 4 medalii de aur ale României, 3 au fost obţinute de Nadia Comăneci.
 
Este practic imposibil să vorbim despre gimnastica românească fără a o menţiona pe Nadia Comaneci. Ea este o legenda a sportului. La olimpiada din 1976 Nadia a scris istoria, devenind prima gimnastă din lume care a primit nota 10 (la paralele). Debutând la această ediţie, tânăra gimnastă s-a întrecut pe sine, le-a depăşit spectaculos şi clar pe toate celelalte concurente, învingând în cele din urmă până şi tabela de afişaj, aparatul fiind în imposibilitate de a afişa prima notă de "10" acordată vreodată într-un concurs internaţional la disciplina respectivă. Prin evoluţiile ei strălucitoare, Nadia a uimit şi încântat, transformându-se într-un simbol al gimnasticii mondiale. Între 1976 şi 1980 Nadia a câştigat un total de 9 medalii olimpice.
 
Medaliile României:
 
Aur
Nadia Comăneci (3 medalii la gimnastică: paralele inegale, bârnă, individual compus)
Vasile Dâba (kaiac canoe, 500m)
 
Argint
Teodora Ungureanu (gimnastică, paralele inegale)
Gimnastică, echipă (Gabriela Truşcă, Georgeta Gabor, Anca Grigoraş, Mariana Constantin, Teodora Ungureanu şi Nadia Comăneci)
Simion Cuţov (box, categoria semiuşoară, 60 kg)
Mircea Simon (box, 81 kg)
Gheorghe Berceanu (lupte greco-romane, 48 kg)
Nicu Gângă (lupte greco-romane, 52 kg)
Ştefan Rusu (lupte greco-romane, 68 kg)
Gheorghe Danilov, Gheorghe Simionov (kaiac canoe, 1000 m)
echipa de handbal (Cornel Penu, Nicolae Munteanu, Gavril Kicsid, Cristian Gaţu, Ghiţă Licu, Cezar Drăgăniţă, Radu Voina, Roland Gunesch, Alexandru Fölker, Ştefan Birtalan, Adrian Cosma, Constantin Tudosie, Werner Stöckl şi Mircea Gabrovschi)
 
Bronz
Gheorghe Megelea (atletism, aruncarea suliţei)
Nadia Comăneci (gimnastică, sol)
Teodora Ungureanu (gimnastică, bârnă)
Dan Grecu (gimnastică, inele)
Vasile Dâba (kaiac canoe, 500 m)
Costică Dafinoiu (box, categoria semigrea, 81 kg)
Alec Năstac (box, categoria mijlocie, 75 kg)
Victor Zilberman (box, categoria semijlocie, (67 kg)
Roman Codreanu (lupte greco-romane, +100 kg)
Stelică Morcov (lupte libere, 90 kg)
Ladislau Simon (lupte libere, +100 kg)
Policarp Malâhin, Larion Serghei (kaiac canoe, 500 m)
echipa de scrimă, sabie (Daniel Irimiciuc, Ioan Pop, Marin Mustaţă, Corneliu Marin şi Alexandru Nilca)
echipa de canotaj, 4+1 rame (Ioana Tudoran, Maria Micşa, Felicia Afrăsiloaie, Elisabeta Lazăr şi Elena Giurcă)


Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. URSS 49
41
35
2.RDG
40
25
25
3.
SUA
34
35
25
4.
RFG
10
12
17
5.
Japonia
9
6
10
6.Polonia
7
6
13
7.
Bulgaria
6
9
7
8.
Cuba
6
4
3
9.
România
4
9
14
10.
Ungaria
4
5
13

sursă: Wikipedia, CIO, OnlineSport.ro.



Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.