Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1980, Moscova
Scris de [inFOamea]   
Marţi, 24 Iunie 2008 12:00
Din punct de vedere al Jocurilor Olimpice, intervenţiile militare URSS nu au fost prea norocoase. Dacă intervenţia din 1956 în Ungaria a provocat boicotarea Jocurilor de la Melbourne, invazia Afganistanului din decembrie 1979 a avut consecinţe similare. Doar proporţiile difereau, datorită faptului că de data aceasta agresorul era tocmai gazda Olimpiadei. A XXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Moscova, URSS în perioada 19 iulie - 3 august 1980. Alt oraş candidat pentru organizarea Jocurilor Olimpice a fost Los Angeles. La 23 octombrie 1974, la cea de-a 75-a sesiune CIO, s-a votat în favoarea Moscovei cu 39 de voturi faţă de 20 de voturi pentru Los Angeles.
Au participat 80 de ţări şi 5.179 de sportivi (1,115 femei şi 4,064 bărbaţi). Statele Unite au protestat împotriva invaziei Afganistanului de către armata sovietică. Decizia preşedintelui Jimmy Carter este urmată de 65 de ţări, printre care Albania, Canada, Chile, China, Egipt, R.F. Germania, Iran, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Niger, Pakistan, Panama, Paraguay, Tunisia, Turcia, Zair. Numărul ţărilor participante a fost cel mai mic de la 1956 încoace. 33 deţări au refuzat invitaţia, iar 30 dintre ţările care au anunţat participarea s-au retras ulterior. Lipsa unor ţări cu tradiţie sportivă, ca SUA, RFG, China, Japonia, Canada a provocat mişcării olimpice pierderi sensibile. Ţările socialiste în schimb au făcut tot posibilul pentru balansarea acestor pierderi, participând cu loturi nemaivăzute înainte. Delegaţia României a fost cea mai numeroasă din istoria olimpismului românesc, de 239 de sportivi. 16 dintre ţările participante au ales o altă formă a boicotului: la ceremonia de deschidere au defilat sub steagul Comisiei Olimpice, renunţând la drapelul naţional.
În ciuda absenţelor, Moscova a organizat o ediţie deosebită. Jocurile nu au căpătat un caracter politic. Dacă numărul sportivilor şi al ţărilor participante a fost mai mic decât la ultimele ediţii ale JO, valoarea performanţelor a crescut, depăşindu-se 73 de recorduri olimpice, 36 mondiale şi 39 europene.
 
Întrecerile olimpice de la Moscova au fost urmărite de peste 5 milioane de spectatori prezenţi în tribunele sălilor şi stadioanelor. În plus, peste 1,5 miliarde de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile efectuate de 59 de societăţi de televiziune din întreaga lume.
 
Câştigătorii Jocurilor au fost locuitorii oraşului, care s-au bucurat timp de 2 săptămâni de aprovizionare nemaivăzută. În magazinele oraşului a apărut carnea, peştele era proaspăt iar cartofii s-au ieftinit peste noapte!

Eroii ediţiei
Gimnastul sovietic Aleksandr Dityatin a adunat 8 medaliiLipsa mari puteri ai sportului a adus o supremaţie URSS - RDG. Gimnastul sovietic Aleksandr Dityatin a adunat 8 medalii, între care trei din cele mai strălucite, stabilind două recorduri: este singurul sportiv care a cumulat 8 medalii la o singură ediţie şi singurul, care a obţinut medalie la toate probele de gimnastică.

Competiţiile gimnasticii feminine au repetat succesele Nadiei Comăneci. Ea a câştigat 4 medalii (2 de aur şi un argint la probe individuale, plus un argint în componenţa echipei).

Pugilistul cubanez Teofilo Stevenson a devenit primul sportiv în istoria Olimpiadelor, care a cucerit trei medalii de aur la o singură categorie.

 

 

 

 

Dueliştii: Sebastian Coe şi Steven OvettProbele atletice au adus un duel de excepţie. Deţinătorul recordului mondial la proba de 800 de metri, Sebastian Coe a ales o tactică greşită, proba fiind până la urmă câştigată de Steven Ovett. La 1500 de metri însă Ovett a cedat în faţa lui Coe, cu toate că la această probă Ovett deţinea recordul mondial!

Miruts Yifter a sosit din Etiopia. Nimeni nu-i cunoştea vârsta, nici măcar el însuşi... dar părea trecut de 40. Acest fapt însă nu l-a deranjat să devină dublu campion: la 5.000 şi 10.000.

Două înotătoare din RDG au reuşit "triplă" la rândul lor: Rica Reinisch şi Barbara Krauss.

 

Interesant...
Teofilo Stevenson
a debutat la München, apoi la Montreal şi-a apărat titlul foarte ferm: în trei meciuri extrem de scurte (în total 7 minute şi 22 de secunde!) Adversarul lui din finală a fost pugilistul român Simion Cuţov. Nici la Moscova nu a avut probleme deosebite în cucerirea titlului. Ar mai fi avut o şansă, la Los Angeles, dacă nu intervenea boicotul blocului comunist... Stevenson s-a retras de la activitatea sportivă, cu toate că a fost curtat de manageri. E derpt, ca favoritul lui Fidel Castro nu a avut probleme financiare: avea la dispoziţie două vile cu etaj şi două autoturisme (ceea ce în Cuba era o adevărată senzaţie).


Sportivii români la Jocurile Olimpice de la Moscova.
A fost a unsprezecea ediţie a JO la care România a participat. Delegaţia României a fost cea mai numeroasă din istoria olimpismului românesc, de 239 de sportivi, România obţinând poziţia 7 în clasamentul pe medalii, cu 25 de medalii din care 6 de aur.
 
Medaliile României:
Competiţiile gimnasticii feminine au repetat succesele Nadiei Comăneci
Competiţiile gimnasticii feminine au repetat succesele Nadiei Comăneci
Aur
Toma Simionov şi Ivan Patzaichin - canoe, 1000 m
Nadia Comăneci — gimnastică, bârnă şi sol
Sanda Toma - canotaj, simplu vâsle
Corneliu Ion - tir, pistol viteză individual
Ştefan Rusu - lupte greco-romane (68 kg)

Argint
Echipa de caiac, 1000 m (Vasile Dâba, Nicuşor Eşanu, Ion Geantă şi Mihai Zafiu)
Echipa de canoe, 500 m (Petre Capusta şi Ivan Patzaichin)
Nadia Comăneci - gimnastică, individual compus
Emilia Eberle - gimnastică, paralele inegale
Echipa de gimnastică (Nadia Comăneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Melita Rühn şi Dumitriţa Turner)
Constantin Alexandru - lupte greco-romane (48 kg)

Bronz
Dumitru Cipere - box, categoria cocoş (54 kg)
Valentin Silaghi - box, categoria mijlocie (75 kg)
Vasile Dâba - caiac, 500 m
Ion Bîrlădeanu - caiac, 1000 m
Călărie dresaj, echipe (Anghelache Donescu, Petre Roşca şi Dumitru Velicu)
Melita Rühn - gimnastică, sărituri, paralele
Echipa de handbal (Ştefan Birtalan, Iosif Boroş, Adrian Cosma, Cezar Drăgăniţă, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Claudiu Eugen Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Stîngă, Lucian Vasilache, Neculai Vasilcă, Radu Voina şi Maricel Voinea)
Echipa de canotaj, dublu vâsle (Olga Homeghi şi Valeria Răcilă)
Echipa de canotaj, 8+1 (Angelica Aposteanu, Elena Bondar, Florica Bucur, Mariana Constantinescu, Elena Dobriţoiu, Ana Iliuţă, Marlena Zagoni-Predescu şi Rodica Frîntu)
Echipa de volei (Marius Căta-Chiţiga, Valter-Corneliu Chifu, Laurenţiu Dumănoiu, Günter Enescu, Dan Gîrleanu, Sorin Macavei, Viorel Manole, Florin Mina, Corneliu Oros, Neculae Vasile Pop, Constantin Sterea şi Nicu Stoian)
Petre Dicu - lupte greco-romane 90 kg
Vasile Andrei - lupte greco-romane 100 kg


Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. URSS 80
69
46
2.RDG
47
37
42
3.
Bulgaria
8
16
17
4.
Cuba
8
7
5
5.
Italia
8
3
4
6.Ungaria
7
10
15
7.
România
6
6
13
8.
Franţa
6
5
3
9.
Marea Britanie
5
7
9
10.
Polonia
3
14
15

sursă: Olympics.org, Wikipedia, CIO, OnlineSport.ro., NetSport.ro



Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.