Banner
Istoria Jocurilor Olimpice - 1984, Los Angeles
Scris de [inFOamea]   
Miercuri, 25 Iunie 2008 12:00
A XXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Los Angeles, California, Statele Unite în perioada 28 iulie - 12 august 1984. După Paris (1900, 1924) şi Londra (1908, 1948), Los Angeles a devenit cel de-al treilea oraş care a găzduit Jocurile Olimpice pentru a doua oară (1932, 1984). Los Angeles a fost desemnat la 18 mai 1978, la cea ce-a 80-a sesiune a CIO de la Atena, Grecia fără să se voteze, deoarece a fost singurul oraş care şi-a depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1984. Los Angeles a mai fost gazda unei ediţii a JO, în 1932.
Ca răspuns la boicotul american al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova, 14 ţări est-europene şi altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba şi Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei excepţii: România, China şi Iugoslavia. Motivul oficial a fost - evident - altul: siguranţa sportivilor ori lipsa ideii Coubertin.
 
În ciuda boicotului au participat 140 de ţări şi 6.829 de sportivi (1,566 femei şi 5,263 bărbaţi). Calitatea întrecerilor a suferit însă mult în lipsa unor ţări cu tradiţii. La haltere copetiţiile au căpătat un caracter de neseriozitate în lipsa unor ţări ca URSS, Bulgaria, Cuba, Polonia, RDG, Cehoslovacia şi Ungaria, dar concurenţa a scăzut şi la alte sporturi (kaiac-canoe, lupte, pentatlon modern).
 
Ceremonia de deschidere: 100.000 de spectatori prezenţi în Coliseum
Ceremonia de deschidere: 100.000 de spectatori prezenţi în Coliseum
 
Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Ronald Reagan. Ceremonia a excelat prin elemente nemaivăzute. Cei aproximativ 100.000 de spectatori prezenţi în Coliseum (cât şi milioanele de telespectatori) au asistat la aterizarea unui astronaut propulsat de motor cu jet. Celebra Rhapsody in Blue de Gerschwin a fost cântată de 84 de pianişti. Iar cea care a purtat flacăra olimpică, Gina Hemphill a fost nepoata lui Jesse Owens. Înainte să ajungă în stadion, flacăra a avut un traseu lung şi extrem de complicat. Iar dacă analizăm motivele, vom înţelege de ce, la doar 8 ani după cel mai mare eşec financiar din Istoria Olimpiadelor, SUA a reuşit să găzduiască Jocurile fără să aibă pierderi. Dimpotrivă! Am asistat la prima ediţie cu un bilanţ pozitiv: s-a realizat un profit de aproape 230 milioane de dolari.
 
Aterizarea unui
Aterizarea unui "astronaut" la ceremonia de deschidere
 
Traseul torţei pe continentul american nu a fost stabilit dinainte, deoarece organizatorii au comercializat acest simbol olimpic. Oricine putea să poarte flacăra pe o distanţă de 1 km, contra unei sume banale de ... 3.000 de dolari. Iar oamenii s-au înghesuit, fiind nevoie de modificarea traseului. Să menţionăm aici numele acelui om, care a dus la succes din punct de vedere economic Olimpiada: Peter Ueberroth.
 
Sponsorii principali (30 la număr) la Los Angeles trebuiau să cotizeze 4 milioane de dolari! Alte încasări: 225 milioane pentru drepturile de televizare (postul ABC), 50 de milioane de la Coca-Cola şi 55 de milioane din partea a McDonald's-ului. Iar la sfârşitul anului Peter Ueberroth a devenit "Omul anului" conform listei alcătuite de The Times.

Eroii ediţiei
Atletul britanic Sebastian Coe şi-a apărat titlul cucerit la Moscova. La proba de 1.500 m, înaintea lui doar americanul Jim Lightbody a reuşit această performanţă (1904, 1906), dar el a avut neşansa ca ediţia din 1906 să rămână neoficială.

Edwin Moses a câştigat proba de 400 metri obstacole, după ce a mai cucerit titlul la Montreal (1976). Ulrike Meyfarth a repetat la o distanţă şi mai mare în timp: el a câştigat la săritura în înălţime pentru a doau oară, după München (1972, deci după 12 ani).

Edwin Moses a câştigat proba de 400 metri obstacole
Edwin Moses a câştigat proba de 400 metri obstacole

Succesele româneşti la gimnastică feminină au fost furnizate de Ecaterina Szabo: a câştigat 4 medalii de aur şi un argint. Favorita publicului însă a fost tânăra americancă Mary-Lou Retton. Chiar dacă tânăra în vârstă de 16 ani a câştigat "doar" două medalii de aur, sentimentele publicului au fost influenţate în favoarea ei de cetăţenia americană a sportivei...

Succesele româneşti la gimnastică feminină au fost furnizate de Ecaterina Szabo
Succesele româneşti la gimnastică feminină au fost furnizate de Ecaterina Szabo

Înotul a fost dominat de sportivii americani. La probele feminine 11 titluri dintr-un total de 14 au fost păstrate de ţara gazdă, Mary T. Meagher şi Tracy Caulkins reuşind să se urce de câte trei ori pe podiu. La bărbaţi Rick Carey a reuşit un succes similar.

Echipa americană de baschet, învingătoare în finală, a avut deja în componenţă câteva nume de rezonanţă ca Michael Jordan, Patrick Ewing, Chris Mullin, Sam Perkins, Alvin Robertson. Dream Team în devenire.

Superstarul ediţiei s-a numit Carl Lewis, cel care a câştigat 4 titluri, reuşind astfel să egaleze recordul lui Jesse Owens din 1936.

Superstarul ediţiei s-a numit Carl Lewis
Superstarul ediţiei s-a numit Carl Lewis


Sportivii români la Jocurile Olimpice de la Los Angeles.
România a fost reprezentată de 127 de sportivi şi a obţinut un record de medalii (53). În timpul ceremoniei de deschidere pe stadionul "Memorial Coliseum" din Los Angeles, sportivii români au fost primiţi cu aplauze la defilarea pe naţiuni, ca reacţie la decizia de a sfida boicotul.
 
Atletismul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete. 8 dintre acestea au realizat cea mai bună performanţă a atletismului românesc din istoria participarilor la JO, câştigând în total 10 medalii : Doina Melinte - aur la 800 m şi argint la 1 500 m; Maricica Puică - aur la 3 000 m şi bronz la 1 500 m; Anisoara Cusmir-Stanciu - aur la lungime; Mihaela Loghin - argint la greutate; Vali Ionescu - argint la lungime; Florenţa Crăciunescu - bronz la disc; Cristina Cojocaru - bronz la 400 m garduri şi Fiţă Lovin - bronz la 800 m. Cu acest palmares de excepţie, care a însumat 52 de puncte, atletismul românesc s-a situat pe locul V în lume, între naţiunile participante la întrecerile atletice de la Los Angeles, înaintea unor ţări cu vechi tradiţii atletice, cum ar fi Canada, Finlanda, Franţa şi Australia. Şi canotajul feminin a reprezentat o adevărată revelaţie.

Româncele au câştigat, pe lacul de la Casitas, cinci din cele şase titluri olimpice feminine, cel de-al şaselea echipaj cucerind medalia de argint. Dacă adăugăm la acest bilanţ medaliile de aur şi de argint obţinute de cele două echipaje masculine româneşti şi facem un total, constatăm că, la cele opt probe la care s-a participat, s-au câştigat tot atâtea medalii, dintre care 6 de aur şi 2 de argint. Este cel mai bun rezultat înregistrat de canotajul românesc la întrecerile olimpice.

O altă ramură de sport care a avut o contribuţie importantă la sporirea zestrei de medalii şi puncte a delegaţiei române, au fost halterele. Din cei 10 halterofili care au intrat în concurs, 8 au câştigat medalii - 2 de aur, 5 de argint şi 1 de bronz.

Şi la kaiac- canoe, cu cele 39 de puncte acumulate, reperezentantii noştri s-au clasat pe locul I în ierarhia mondială a probei. Pentru a cincea oară participant la JO, multiplul nostru campion Ivan Potzaichin a făcut din nou dovadă talentului şi pregătirii sale excepţionale, cucerind, în echipaj cu Toma Simionov, două medali - una de aur, la canoe-dublu 1 000 m şi una de argint, la canoe-dublu 500 m.

Scrima românească s-a impus, ca şi la alte ediţii ale JO, cu toate că participarea s-a limitat la numai patru din cele opt probe incluse în program: floretă feminină şi sabie - individual şi pe echipe. La acestea din urmă, ambele formaţii au avut o comportare bună, numărându-se printre candidatele la titlul olimpic. Feţele noastre au disputat finala în compania echipei R.F.G., obţinând medalia de argint iar echipa de sabie a s-a clasat pe locul al III-lea.
Medaliile României:


Aur
Doina Melinte - atletism, 800 metri
Maricica Puică - atletism, 3.000 metri
Anişoara Cuşmir-Stanciu - atletism, lungime
Ivan Patzaichin şi Toma Simionov - canoe, 1.000 m
echipa de kaiac-canoe, 500 m (Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca şi Maria Ştefan-Mihoreanu)
Ecaterina Szabo - gimnastică, sărituri, sol
Simona Păucă şi Ecaterina Szabo - gimnastică, bârnă
gimnastică, echipe (Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraş, Simona Păucă, Mihaela Stănuleţ şi Ecaterina Szabo)
Petre Iosub şi Valer Toma - canotaj, 2 rame fără cârmaci
Valeria Răcilă - canotaj, simplu vâsle
Elisabeta Lipă şi Marioara Popescu - canotaj, dublu vâsle
Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anişoara Sorohan şi Maricica Ţăran - canotaj, 4+1 vâsle
Rodica Arba şi Elena Horvat - canotaj, 2 rame fără cârmaci
Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja şi Florica Lavric - canotaj, 4+1 rame
Petre Becheru - haltere (82,5 kg)
Nicu Vlad - haltere (90 kg)
Ion Draica - lupte greco-romane (82 kg)
Vasile Andrei - lupte greco-romane (100 kg)


Argint
Doina Melinte - atletism, 1.500 metri
Vali Ionescu - atletism, lungime
Mihaela Loghin - atletism, greutate
Ivan Patzaichin şi Toma Simionov - canoe, 500 m
Aurora Dan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan-Guzganu, Monica Weber şi Marcela Zsak - floretă, echipe
Ecaterina Szabo - gimnastică, individual compus
Doina Stăiculescu - gimnastică ritmică, individual compus
Dimitrie Popescu, Vasile Tomoioagă şi Dumitru Răducanu - canotaj, 2+1 rame
Mihaela Armăşescu, Adriana Chelariu, Camelia Diaconescu, Aneta Mihaly, Aurora Pleşca, Lucia Sauca, Doina Bălan, Marioara Traşcă şi Viorica Ioja - canotaj, 8+1
Corneliu Ion - tir, pistol viteză
Gelu Radu - haltere (60 kg)
Andrei Socaci - haltere (67,5 kg)
Dumitru Petre - haltere (90 kg)
Vasile Groapă - haltere (100 kg)
Ştefan Taşnadi - haltere (110 kg)
Ilie Matei - lupte greco-romane (90 kg)


Bronz
Fiţa Lovin - atletism, 800 metri
Maricica Puică - atletism, 1.500 metri
Cristeana Cojocaru - atletism, 400 metri garduri
Florenţa Crăciunescu - atletism, disc
Mircea Fulger - box (63,5 kg)
Costică Olaru - canoe, 500 m
Alexandru Chiculiţă, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Ioan Pop şi Vilmos Szabo - sabie, echipe
Simona Păucă - gimnastică, individual compus
Lavinia Agache - gimnastică, sărituri
Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boroş, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogărescu, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stîngă, Neculai Vasilcă şi Maricel Voinea - handbal
Mircea Frăţică - judo (78 kg)
Mihai Cioc - judo
Anca Pătrăşcoiu - nataţie, 200m spate
Dragomir Cioroslan - haltere (75 kg)
Ştefan Rusu - lupte greco-romane (74 kg)
Victor Dolipschi - lupte greco-romane (+100 kg)
Vasile Puşcaşu - lupte libere (100 kg)



Clasamentul pe medalii:

  Ţara Aur Argint Bronz
1. SUA
83
61
30
2. România
20
16
17
3.
RFG
17
19
23
4.
China
15
8
9
5.
Italia
14
6
12
6. Canada
10
18
16
7.
Japonia
10
8
14
8.
Noua Zelanda
8
1
2
9.
Iugoslavia
7
4
7
10.
Corea
6
6
7

sursă: Wikipedia, CIO, OnlineSport.ro., NetSport.ro



Dacă te interesează Istoria Jocurilor Olimpice, vizitează subpagina

 

 

Footer

Copyright © 2017 infoamea.ro. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licenţa GNU/GPL License.